Bilanţ la kilograme

Ştiţi sentimentul ăla de dinainte de a te urca pe cântar, când începi să speculezi şi să pariezi şi săgăseşti tot soiul de scuze

Mie azi mi-a arătat cântarul 1 kg mai puţin! Mda, doar unul. Sau încă unul, pe lângă cele 4 pierdute deja. Şi urmând comportamentul tipic al omului  aflat în creştetul cântarului, cu maţele goale şi doar pijamaua pe el, am găsit şi explicaţie aferentă: de 3 zile n-am ieşit deloc din casă. Bine, dacă drumul până la ghenă sau non-stopul de la parter nu se pun. Dar n-am luat liftul, să ştiţi! Una peste alta, nici nu e aşa rău. Cel mai trist e că la cum arată de romantic pe-afară, ies mâine, că am un examen, după care, cel mai probabil, abia la următorul. Ciuciu mişcare.

(Mi-am dat seama că nu am spus în nici una din zile ce mi-am făcut de mâncare. În a treia zi aveam o mâncare de dovlecel încă de la mama (sunt leşinată după dovlecel, oricum ar fi el preparat), a patra zi mi-am fiert două ouă, doar că eu nu mănânc niciodată albuşul. Doar gălbenuşul, fiert moale. A, şi 4-5 roşii cherry. Apoi, ieri mi-am făcut un grătar din piept de pui la grătar pe abur, am luat tigaia aia deşteaptă de acasă. E foarte bun ce ştie să facă, doar că e prea mare şi mă chinui să o spăl. Am pus şi nişte morcovi lângă, deci aproape mă pot lăuda că am gătit! Azi am mâncat un medalion de somon la grătar, lăsat crud la mijloc. Yummy.)

Ca să vă spun şi ceva frumos, au început să-mi răsară claviculele prin piele. Eu îmi ador claviculele, fiindcă sunt mici şi delicate, şi-mi place să le văd şi să le port. Asta, când nu sunt acoperite, evident (şi nu mă refer la lipsa decolteului)!

Mă enervează vremea asta. Dar ştiu că orice situaţie trece, fie ea bună ori rea. Deci, vine primăvara?